Istoria printării 3D și beneficiile ei

Istoria printării 3D și beneficiile eiPrintarea 3D pare că tocmai ce și-a făcut apariția și a evoluat într-o industrie de miliarde de dolari.

Dar, poate îți vine să crezi, printarea 3D a fost descoperită și inventată la începutul anilor 80’.

Iar de atunci a tot evoluat, de la mașinării mari și procese costisitoare la tehnologia pe care o știm și o iubim cu toții astăzi.

Dar ce s-a întâmplat până a ajuns în faza actuală, prin câte modificări a trecut și cum s-a ajuns aici?

La astfel de întrebări va răspunde articolul de astăzi în care îți prezint în mare istoria printării 3D, de la început până în prezent.

De ce s-a inventat printarea 3D?

Pentru a înțelege de ce era nevoie de o tehnologie ca printarea 3D doar gândește-te:

Înainte de inventarea ei realizare prototipurilor era foarte greu de realizat.

Prima dată designerii și artiștii trebuiau să realizeze pe foaie modelul 3D al piesei dorite.

După aceea se luau blocuri de material care se sculptau pentru a ajunge la modelul dorit.

Mai apoi materialul din care se dorea realizarea prototipului este încălzit și pus în modelul creat pentru a lua forma finală.

De cele mai multe ori acest proces ajungea să dureze între șase și șapte săptămâni- mult prea mult.

Iar pe deasupra costul de producere prin acest proces era imens.

Și gândește-te că acest proces se repeta de fiecare dată când se adaugă o schimbare la design-ul piesei.

De aceea puteai ajunge să aștepți și un an pentru realizarea unui obiect final.

Asta a fost și încă este problema majoră pe care imprimantele 3D și printarea 3D le rezolvă.

Datorită ușurinței, rapidității și versatilității imprimantelor 3D timpul de așteptare și costurile de producție au scăzut simțitor.

De la șase- opt săptămâni la câteva zile.

În plus, în zilele de azi au apărut imprimante 3D industriale care sunt concepute să ofere experiențe de printare rapide și de foarte bună calitate.

Cum s-a dezvoltat fiecare

Cele mai vechi dovezi ale printării 3D aparțin inventatorului japonez Hideo Kodama și datează din 1981. El a creat o imprimantă 3D care folosea lumina ultravioleta ce întărea polimerii pentru a crea obiecte solide.

La acea vreme a fost o descoperire majoră și reprezintă un pas uriaș pentru tehnologia printrăii 3D.

Mai apoi Carles Hull a inventat stéréolithographie, un proces similar cu printatul 3D care crea prototipuri mai rapid și mai eficient.

Obiectul este printat strat cu strat, acoperit cu un solvant și întărit cu o lumină ultraviolet. Acest proces folosește CAD pentru a crea modele 3D.

Tehnologia SLS este încă o metodă mai avansată a printării 3D. Folosește printarea prin adiție de material și pudră polimeră- de obicei nailon pentru a crea obiecte. Mai apoi un laser este folosit pentru a contopii pudra.

Însă, cea mai răspândită și folosită tehnologie de printare, FDM, a fost dezvoltată de Scott Crump. Este folosită în marea majoritate a imprimantelor 3D tip desktop și folosește un cablu (filament) pe care îl încălzește și topește pentru a îl extruda strat cu strat.

Privind imaginea de ansamblu, tehnologia printării 3D are un impact major în modul de producere a obiectelor, de aceea se răspândește din ce în ce mai mult.

Distribuie articolul 'Istoria printării 3D și beneficiile ei' daca a fost pe placul tau!
About the Author

Leave A Response For Istoria printării 3D și beneficiile ei